Măriuca

 

Cetatea Făgăraș, februarie 2020

   Avea 3 sau 4 ani, era pe o scenă, purta un costum popular și cânta în fața consătenilor ei, iar aceștia râdeau. E cea mai veche amintire a Măriucăi Verdeș din perioada când făcea parte din ansamblul folcloric Coconii Deseștiului. A rămas cu o tristețe, cu sentimentul că nu face bine ceea ce face, că nu horește cum ar trebui. I-au trebuit câțiva ani ca să înțeleagă că spectatorii nu râdeau de ea, ci se bucurau pentru ea: era cea mai mică, ”mascota” ansamblului și era scoasă în față ca să cânte la fiecare spectacol. Crede că a moștenit talentul de la mama și de la bunicul ei care obișnuiau să cânte în timp ce făceau diverse munci, ”într-un firesc a vieții satului” pe care Măriuca, acum în vârstă de 37 de ani, încearcă să-l învie prin activitățile Asociației Rădăcinilor Străbune, alături de câteva găzdoaie din Călinești, satul unde s-a mutat după ce s-a căsătorit.

 alături de elevi de la școala din Călinești la un eveniment desfășurat la 
Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș; Baia Mare, martie 2019

 

 

ghidând turiști la biserica de lemn din Călinești-Căeni; Călinești, aprilie 2019

 

 

 

serbare de 8 Martie la școala din Călinești; Călinești, martie 2019

    Mama ei a fost cea care a susținut-o: a înscris-o la Școala Populară de Arte din Sighetu Marmației, a dus-o la concursuri, festivaluri și spectacole de folclor. La 10 ani a devenit elevă la Liceul de Artă Baia Mare, iar după absolvire a urmat Facultatea de Pedagogie Muzicală de la Universitatea Națională de Muzică din București. După absolvire s-a căsătorit și s-a mutat în Călinești, satul soțului ei. O vecină, învățătoare la clasa a ii-a la școala din sat a invitat-o la elevii ei. Era înainte de postul Crăciunului și a vrut să vadă dacă copiii știu colinde. Nu prea știau. A început să-i învețe colindele pe care le știa, dar a aflat că aveau și cei din Călinești colindele și tradițiile lor ce se cereau aprofundate.

    Întâlnirile cu copiii dintr-a doua au devenit săptămânale, iar după o vreme au participat la un festival în Negrești-Oaș unde au luat premiul întâi. Părinții copiilor au căpătat încredere și asta a dus la extinderea grupului de elevi. Au venit copii din alte clase. Măriuca a început să cunoască oamenii din sat și a făcut un grup de femei care au devenit ”profesori suport” ” și atunci s-a putut face transmiterea aceasta pe cale orală de la o generație la alta”. Activitățile s-au mutat într-o casă bătrânească pusă la dispoziție de un sătean, Victoru Știrbuțului, pe care au renovat-o, au decorat-o cu icoane, ștergare au pus țoluri: ”O casă muruită cu albăstreală, cu icoană, te obligă să ai alt comportament față de cum ai avea într-o școală obișnuită”.

 

la un botez împreună cu copii din Călinești; Sighetu Marmației, mai 2019

votând la Alegerile Europarlamentare; Călinești, mai 2019

la Colegiul Național Pedagogic; Sighetu Marmației, noiembrie 2019 

   Săptămânal în căsuța lui Victor se adunau câteva zeci de copii și adulți. Măriuca s-a gândit să-i învețe dansuri. Dar ea știa doar trei din cele șaptesprezece jocuri care s-au păstrat. A găsit ajutorul perfect în persoana lui Vaslie Rus, un cunoscut ceteraș din zonă care anul trecut a fost recunoscut oficial ”Tezaur Uman Viu” de către Ministerul Culturii. Vasâi i-a învățat pe copii jocurile într-un fel autentic, diferit de cel care se practică în ansamblurile folclorice unde este uniformizat și te scoate din atmosfera satului tradițional. Puteai să greșești sau să vrei să fii altfel, să ieși în evidență prin dans.
    În timpul acesta, Măriuca a făcut masteratul în etnologie și antropologie socială Baia Mare. A lucrat un an la Centrul Cultural Sighetu Marmației apoi l-a născut pe băiatul ei, Ionuț, și a intrat în concediu maternal. După concediu, s-a angajat la Centrul de Informare Turistică – a devenit ghid la biserica de lemn din sat, inclusă în patrimoniul național datorită. În timpul ăsta s-a apropiat și mai mult de comunitate. Împreună cu copiii a curățat și îngrijit biserica și au încercat s-o facă cunoscută prin tot felul de evenimente, cel mai mare fiind spectacolul de Florii. Au reînviat o tradiție uitată în perioada dictaturii comuniste: jocul satului, printr-un eveniment pe care l-au numit Sărbătoarea Rădăcinilor Străbune, la care alături de săteni a participat și o delegație UNESCO.

repetiții în autocar, pe drum spre Timișoara; decembrie 2019

rugându-se în Catedrala Mitropolitană Timișoara, decembrie 2019

pregătiri de spectacol în timpul unui turneu în județul Timiș, decembrie 2019

spectacol la Căminul Cultural din Biled, Timiș, decembrie 2019

apel video cu familia după spectacolul de la Căminul Cultural din Biled, decembrie 2019

   În 2015 Măriuca a fondat Asociația Călineștenii Țării Maramureșului prin care a făcut parteneriate cu școli din zonă unde mergea voluntar să le vorbească copiilor despre activitățile asociației și să facă cam ce a făcut la școala din Călinești. La inițiativa ei, în anul școlar 2018-2019, în județul Maramureș a fost introdus oficial opționalul de folclor, un program numit Școala Rădăcinilor Străbune ce poate fi adaptat fiecărei localități, prin care se fac ateliere practice, muzică și dans, se studiază tradițiile, obiceiurile și portul popular specifice zonei. În acel an școlar Măriuca a început să lucreze ca profesor suplinitor de muzică la Colegiul Pedagogic din Sighetu Marmației. A fondat Asociația Rădăcinilor Străbune, iar vechea asociație a fost preluată de directoarea ei. La Pedagogic a făcut un grup folcloric cu câțiva elevi care proveneau din satele din zonă. Au făcut șezători și spectacole cu care au fost și în alte locuri din țară: în Timiș, Sibiu, Brașov. În 2019 au participat la „Șezătoare de poveste”, un eveniment cultural dedicat conservării tradițiilor locale din Făgăraș. S-a legat ”o prietenie frumoasă” cu organizatorii și de atunci se vizitează anual.

pregătiri pentru evenimentul „Șezătoare de poveste”; Făgăraș, februarie 2020

Grupul Rădăcinilor Străbune făcându-și intrarea la evenimentul „Șezătoare de poveste”; Cetatea Făgăraș, februarie 2020

relaxare după evenimentul „Șezătoare de poveste”; Cetatea Făgăraș, februarie 2020

Grupul Rădăcinilor Străbune la Izvorul Părintelui Arsenie Boca; Sâmbăta de Sus, februarie 2020

rugăciune înainte de masă; Sâmbăta de Sus, februarie 2020

  În toamna lui 2020, Măriuca și-a susținut lucrarea de doctorat. Din cauza pandemiei, a făcut-o online din gospodăria lui Victor, alături de un grup de muzicieni și câțiva oameni din sat. Nu a primit diploma, iar Măriuca crede că asta s-a întâmplat pentru că subiectul – o paralelă între geneza satului și biblie - nu a fost pe placul comisiei. Măriuca nu s-a supărat și a folosit documentarea la teză pentru a face ”abecedare” - un caiet pentru dascăli și unul pentru elevi despre istoria și tradițiile satului. Cu ajutorul Consiliului Județean a printat 70 de exemplare pentru profesori și urmează să printeze 400 pentru elevii din școli dar și pentru cei care participă la taberele pe care asociația le organizează în timpul vacanței de vară. A mai făcut ghiduri de cusut, ce au rezultat în urma șezătorilor pe care le găzduiesc, pe rând, găzdoaiele din sat, în fiecare zi de joi, în afara perioadelor de post.

  Câțiva ani a realizat ”Zestrea Maramureșului”, o e emisiune tv a postului local TV Sighet, dedicată conservării și promovării tradițiilor, portului popular din zona Maramureșului istoric. O vreme a fost plătită apoi a continuat voluntar. După încetarea colaborării cu televiziunea din Sighet, a început să facă voluntar emisiunea cu același titlu pentru TVR Folclor. Între timp, postul pe care era suplinitor s-a ocupat, a ieșit din învățământ, iar acum e angajată la firma unuia dintre frații ei. E doctorandă la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca cu o cercetare despre hore, un interes constant pentru Măriuca și ca interpret: două dintre cele patru albume pe care le-a scos sunt cu hore. Celelalte sunt cu colinzi și pricesne.

 

filmare pentru emisiunea Zestrea Maramureșului , alături de operatorul Ioan Teglaș de la TV Sighet; Băița de Sub Codru, februarie 2020

prezentarea tezei de doctorat în gospodăria lui Victoru’ Știrbuțului; Călinești, septembrie 2020

șezătoare, Călinești, februarie 2021

Florii în satul maramureșean; Muzeul Satului Maramureșean, Sighetu Marmației aprilie 2022

 

  Într-o după-amiază de la mijlocul lui februarie, în curtea casei lui Victor s-au adunat vreo douăzeci de copii cu vârste între 3 și 8 ani. Sunt la grădiniță sau la școala primară din Călinești și fac parte din grupul de coconi cu care lucrează acum Măriuca printr-un parteneriat pe care asociația ei îl are cu școala din Călinești. Poartă costume populare maramureșene, iar mamele le fac ultimele retușuri și multe fotografii. E încă o ocazie de a purta costumele populare, unele moștenite de la frații mai mari, altele noi, create de artizanii din zonă, și unele și altele foarte valoroase. Doar un sfeter de copil poate ajunge la o mie de lei. Au venit pentru a filma un videoclip cu un cântec despre mame. Măriuca îi pregătește pentru 8 Martie, când vrea să facă un eveniment special dedicat mamelor, să le arate copiilor imagini cu ce a însemnat să fii mamă în vremurile vechi, când erau familii cu 9 sau 10 copii, ” Să-și amintească că au fost mame care au umblat desculțe. Că au fost prunci care au umblat desculți. De sărăcia trăită. De foame, de război, de ciumă.” Măriuca consideră filmulețele ca fiind niște teste sau exerciții pe care le face cu copiii. Sunt și parte a luptei cu ”kitschul care e mult prea mult. Una e kitschul și una e cultura tradițională. Cultura tradițională are alte rânduieli, kitschul nu are rânduiala satului. E vorba despre cultul personal. Când vorbești de folclorul autentic, vorbești de tradiție, de istorie, de neam, de limbă, de credință. Acolo nu poți să le mătrășești cum vrei tu. Acolo e rânduială.” Filmulețele sunt și o metodă de arhivare, ceva ce rămâne pentru că e conștientă că ea e doar pentru moment în viața copiilor. Mulți dintre foștii ei elevi sunt acum adulți. Unii au plecat la muncă în străinătate, lucru foarte răspândit în satele din zonă. Dintre cei care au rămas unii sunt în ansambluri, alții au pornit pe cont propriu ca artiști sau ca meșteșugari. Se întâlnesc la evenimente, în special la nunți unde le place să joace, ”adică, nunta, nu-i pustie. Ies la joc, știu o învârtită, știu să joace, știu să se manifeste”.

 

pregătiri pentru filmarea unui videoclip dedicat mamei; Călinești, februarie 2026

ascultând înregistrarea audio a videoclipului dedicat mamei, după filmări; Călinești, februarie 2026